Compoziţie: părţile aeriene, înflorite ale plantei de sunătoare Hypericum perforatum.
 
Principii active: ulei volatil, derivaţi polifenolici (hiperazida), rutozid, cvercetol, acid ascorbic, acid cafeic şi clorogenic, săruri minerale, tanin de natură catehică până la 12%,  hipericină,  etc.
 
Acţiune terapeutică: coleretic, colagog, antimicrobian, antivirotic, antimicotic, cicatrizant, antiinflamator, antiseptic, astringent, antidepresiv
 
Recomandări: 
Intern: în hepatite acute şi cronice, colecistite şi ulcer, dischinezii biliare, antiinflamator pentru mucoasa bronşică, genitourinară şi digestivă, antiulceros, coleretic şi colagog, antihipertensiv şi vasodilatator, antihemoragic, antihemoroidal, diuretic, sedativ şi antidepresiv, analgezic, antidiareic, stări depresive uşoare (menopauză şi persoanele de vârstă înaintată). 
Extern: are proprietatea de a calma durerile, cicatrizează rănile, îndeosebi în arsuri, antipruriginos, trofic şi protector în diferite leziuni cutanate – fisuri, escoriaţii, eritem solar, eritem fesier, afecţiuni inflamatorii orofaringiene.
 
Mod de administrare: 
Intern: infuzie din 1 linguriţă de produs la o cană de apă clocotită, se acoperă şi se lasă 10-15 minute, se îndulceşte după gust, se beau câte 2-3 ceaiuri pe zi..
Extern: se prepară ca infuzie concentrată: se introduc 2 linguriţe plantă în 100 ml apă clocotită, se acoperă şi se lasă 10-15 minute. Se aplică pe piele sub formă de comprese sau cataplasme - are proprietatea de a calma durerile; cicatrizează rănile, îndeosebi în cazul arsurilor.
Contraindicaţii: la persoanele sensibile poate provoca, în timpul tratamentului, fotodermatoze. A se evita consumul ceaiului de sunătoare atunci când pacientul este sub tratament medicamentos (contraceptive, antibiotice, etc.).